I. Consideratii generale
Realizarea unui sistem de executare eficient (independent, impartial, credibil) reprezinta o conditie necesara pentru asigurarea suprematiei legii. Un act executoriu neexecutat sau, altfel zis, o justitie formala nu poate sa asigure atingerea scopului de baza - protejarea drepturilor si libertatilor omului, proclamate in actele normative nationale si internationale.
Pentru un stat de drept este esential ca hotaririle judecatoresti si alte acte executorii sa fie aplicate cu strictete, prompt, in mod unitar pe intreg teritoriul tarii, fara discriminari si influente. Doar limitind la maximum numarul de hotariri judecatoresti neexecutate, avind in vedere imposibilitatea de facto a executarii unora dintre ele, se va putea asigura respectarea dreptului la un proces echitabil, consfintit in art. 6 al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
In prezent, in Republica Moldova, sistemul de executare silita este pus in sarcina Ministerului Justitiei si se realizeaza prin intermediul Departamentului de executare si al oficiilor de executare.
Pe parcursul ultimei perioade au fost intreprinse multiple masuri cu caracter normativ in domeniul executarii. Cu toate acestea, problema neexecutarii actelor executorii ramine a fi actuala, prejudiciind increderea in viabilitatea drepturilor proclamate, afectind imaginea si autoritatea justitiei, avind consecinte negative asupra dezvoltarii economice, sociale si politice a statului.
In cadrul Programului Comun al Consiliului Europei si Comisiei Europene privind sporirea independentei, transparentei si eficientei justitiei in Republica Moldova, Consiliul Europei a organizat o vizita a expertilor europeni de evaluare a procesului executarii silite a hotaririlor judecatoresti.
Expertii au accentuat faptul ca situatia in sistemul de executare al Republicii Moldova este grava sub mai multe aspecte si anume: s-a constatat ca nu se dispune de resurse financiare necesare, de un buget anual suficient pentru executarea corespunzatoare si efectiva a hotaririlor judecatoresti, de mijloace adecvate de tehnologii informationale si programe computerizate. Oficiile teritoriale ale Departamentului de executare nu corespund cerintelor. Se remarca ca, pentru a imbunatati sistemul de executare si a spori eficienta acestuia, situatia trebuie examinata prin prisma numarului mare de decizii ale Curtii Europene pentru Drepturile Omului de incalcare in Republica Moldova a Articolului 6, alineatul 1 din CEDO si anume, neexecutarea hotaririlor judecatoresti intr-un termen rezonabil.
La fel, in urma unui studiu privind analiza complexa a cauzelor legislativ-institutionale de condamnare a Republicii Moldova de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, efectuat cu suportul Misiunii OSCE, s-au formulat recomandari vizind reexaminarea conceptuala a statutului executorilor judecatoresti, fiind considerata drept o solutie oportuna liberalizarea profesiei date.
Necesitatea unei schimbari de esenta in activitatea de executare silita este resimtita de mai mult timp. Astfel, prin Strategia de dezvoltarea sistemului de executare silita pentru anii 2007 – 2011, aprobata prin Hotarirea Guvernului nr. 1393 din 12.12.07, a fost preconizata examinarea oportunitatii liberalizarii sistemului de executare.
Asupra iminentei reexaminarii modul de functionare si organizare a sistemului de executare indicau si o serie de alti factori, cum ar fi:
- sporirea costurilor intretinerii sistemului de executare silita (daca in anul 2004 suma alocata pentru intretinerea acestui sistem a constituit circa 5 milioane lei, in 2009 ea a constituit circa 41 milioane lei.). Totodata, desi sumele pentru intretinerea sistemului erau in crestere, ele continuau sa fie insuficiente pentru intretinerea lui integrala la un nivel cuvenit. Astfel, pe parcursul anului 2009, oficiile de executare s-au confruntat cu probleme legate de lipsa de combustibil, insuficienta timbrelor, plicurilor, biroticii etc.
- imposibilitatea mentinerii in sistem a specialistilor calificati, din motivul lipsei mecanismelor de motivare a acestora. Conform calculelor facute, la moment doar circa 30 % din executorii judecatoresti au o vechime de munca mai mare de 5 ani si mai mult.
- motivarea slaba a personalului pentru o activitate performanta, corelata cu riscuri sporite, inerente activitatii de executare silita.
- cresterea continua a sarcini de lucru a unui executor judecatoresc, fara o sporire proportionala a remunerarii.
- nemultumirea partilor procedurii de executare de activitatea executorilor judecatoresti.
- concomitent, desi controlul asupra activitatii executorilor judecatoresti devine mai riguros, iar exigentele mai sporite (pentru comparatia in anul 2005 au fost aplicate 14 sanctiuni disciplinare, in 9 luni ale anului curent - 27), indicii eficientei activitatii nu inregistreaza ameliorari substantiale. Astfel, daca la finele anului 2008 procentul executarii reale a constituit 56,2 %, la 9 luni curent – doar 46%, sau pentru anul 2003 cota procedurilor executorii incheiate a constituit 83%, in 2007 acest indice a constituit 71 % (desi sarcina medie de lucru pentru un executor judecatoresc in 2003 era de 118 proceduri lunar, iar in 2007 – 99 proceduri).
Persistenta acestor probleme, ponderea substantiala a cauzelor de condamnare CEDO pe motivul neexecutarii sau executarii tardive, cit si constatarea faptului ca nici una din alternativele de remediere a situatiei (sporirea numarului de angajati, asigurarea cu personal auxiliar, majorarea salariilor) nu rezolva integral problema, au determinat necesitatea reformarii sistemului de executare.
In acest context, daca procedura de executare silita ce urmeaza realizarea dreptului din titlu nu poate fi efectuata cu succes si dupa posibilitate in timp apropiat, valoarea unui titlu executoriu este limitata. In aceasta situatie creata este obligatia statului de a interveni, pentru a crea un sistem de executare eficient, prin reformarea celui existent. Procese de reforme in domeniul executarii silite si a organelor ei au avut loc si in fostele state socialiste precum si in statele europene.

II. Proiectul Legii privind organizarea
activitatii de executare silita
Proiectul Legii privind executorii judecatoresti a fost elaborat in vederea executarii Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2009-2013 “Integrare Europeana: Liberate, Democratie, Bunastare” care contine drept obiectiv reformarea sistemului de executare a hotaririlor judecatoresti prin instituirea sistemului de executori judecatoresti privati.
Prin ordinul ministrului justitiei nr.764 din 6 octombrie 2009, a fost instituit grupul de lucru responsabil de elaborarea proiectului de lege nominalizat.
In procesul creatiei legislative a fost analizata legislatia statelor straine precum ar fi Romania, Albania, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria, state in care este instituit sistemul privat de executare, ceea ce a permis identificarea avantajelor sistemelor de executare private, principalul dintre ele fiind ca in rezultatul liberalizarii executorilor judecatoresti e posibila crearea unei atmosfere de competitie libera, care la randul sau favorizeaza si motivarea executorilor judecatoresti prin posibilitatea de a obtine un venit meritat, reiesind din efortul depus si munca infaptuita.
Tinem sa remarcam ca statele europene cunosc trei forme ale sistemelor de executare, precum ar fi: sistemul public, sistem mixt (imbina elementele sistemului public si al celui privat), sistem liberal sau privat.
In cazul sistemului pur public (sistem existent in prezent in Republica Moldova, Austria) executorul judecatoresc este functionar si este subordonat unei ierarhii de stat. Executorul judecatoresc primeste un salariu stabil, are un birou care i se atribuie si solutioneaza mandatele de executare.
In sistemul de stat cu componente mai mult sau mai putin libere (Germania) executorul judecatoresc este de asemenea functionar, dar pe linga salariul sau de functionar el primeste totusi si parti din taxele incasate pentru mandatele de executare solutionate de el.
In cazul sistemului liber executorul judecatoresc nu se supune ierarhiei de stat. El nu este functionar si nu este salariat de stat. Remuneratia sa el o obtine exclusiv din taxele creditorilor. Executorii judecatoresti din sistemul liber se afla in concurenta unul cu altul. Numarul covirsitor al tarilor Uniunii Europene au un sistem liber al executorilor judecatoresti.
In urma examinarii legislatiei straine, proiectul de Lege privind executorii judecatoresti a fost structurat in noua capitole dupa cum urmeaza:

Capitolul I. Dispozitii generale
Prezentul capitol stabileste domeniul de reglementare a legii. Astfel, citind redactia articolului 1 deducem ca intregul cuprins al legii reglementeaza statutul, sarcinile, responsabilitatile executorilor judecatoresti, precum si modul de organizare profesionala si autoadministrare.
Articolul 2 stabileste notiunea de executare silita si anume, ansamblul de masuri prevazute de lege, prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constringerii de stat, drepturile sale recunoscute printr-un document executoriu, daca debitorul nu-si indeplineste benevol obligatiile.
La fel ca si in prezent, executorii judecatoresti vor fi persoanele care indeplinesc o activitate de interes public, fiind investiti de catre stat cu competente de executare a hotaririlor judecatoresti. Executorul judecatoresc desfasoara o activitate liberala care nu constituie activitate de profit, iar principalul scop de investire in functie a acestora este executarea hotaririlor judecatoresti.
Din necesitatea indicarii exprese a interesului caruia serveste persoana investita cu putere publica, dar si marcarii controlului din partea statului s-a optat in articolul 3 din proiect pentru concretizarea caracterului public al functiei exercitate de executorul judecatoresc.

Capitolul II. Executorul judecatoresc
Luind in consideratie faptul ca executarea reprezinta ultima faza a procesului judiciar, scopul acesteia fiind ducerea la indeplinire a masurilor luate de instanta, este necesar ca persoanele care infaptuiesc acest ultim act de procedura sa corespunda anumitor cerinte care sunt stipulate in textul proiectului de lege asa precum ar fi: detinerea cetateniei Republicii Moldova, capacitatea de exercitiu, studiile necesare, lipsa antecedentelor penale nestinse, reputatie ireprosabila etc. Totodata, pentru a exclude interpretarea gresita a reputatiei ireprosabile, s-a optat pentru expunerea in art.5 a situatiilor care discrediteaza reputatia persoanei, cum ar fi: condamnarea pentru infractiuni grave, deosebit de grave, exceptional de grave; concedierea din cadrul organelor de drept din motive compromitatoare, etc.
Executorii judecatoresti sunt persoane care desfasoara activitati independente, fiind insarcinate de catre stat cu misiunea de a indeplini functii de executare, iar sarcina acestora este de a pune in aplicare titlurile executorii in favoarea persoanelor care l-au autorizat pe executor cu indeplinirea acestei activitati. Independenta executorului este fata de toate organele si persoanele cu functie de raspundere. De asemenea, in scopul excluderii influentei si imixtiunii in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, executorului judecatoresc nu ii pot fi ridicate actele si bunurile ce tin nemijlocit de procedura de executare. Prevederile incluse in art.7 din proiect reprezinta o garantie a executorului in activitatea sa.
Reiesind din faptul ca capitolul se intituleaza „Executorul judecatoresc” urmeaza a fi inclus in continutul acestuia drepturile si obligatiile executorilor. In prezent, Codul de executare reglementeaza drepturile si obligatiile procesuale ale executorilor judecatoresti. In acest sens, in vederea evitarii unor dublari, proiectul legii urmeaza sa cuprinda acele drepturi si obligatii care nu sunt cuprinse de normele Codului de executare. Stabilirea detaliata a responsabilitatilor are drept scop mentinerea unei sigurante si transparente in procedura de executare si nu in ultimul rind determinarea statutului executorului judecatoresc.
La capitolul incompatibilitati si restrictii in activitate, este stipulat ca executorul nu poate ocupa alte functii remunerate cu exceptia activitatii didactice si stiintifice precum si activitatea in organele de autoadministrare. Luind in consideratie ca Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, in calitate de organ profesional va fi formata din toti executorii judecatoresti, se considera necesar ca in componenta organelor colegiale ale acesteia, care nu vor avea o activitate permanenta, sa fie inclusi executori judecatoresti. Criteriile detaliate de abtinere a executorului judecatoresc de la o procedura de executare, urmeaza a fi stabilite in Codul de executare si urmeaza a fi unitare cu cele prevazute de legislatia procesual civila si penala, ce reglementeaza cazurile de recuzare stabilite pentru judecatori.
Reiesind din art.5, una dintre cerintele ce urmeaza a fi intrunite pentru ca persoana sa fie admisa la concurs este efectuarea stagiului la un executor judecatoresc. In acest context, prezentul capitol contine un articol separat (art.10) care reglementeaza statutul precum si responsabilitatile executorilor judecatoresti stagiari. Totodata, pentru a permite accesul la infaptuirea stagiului in activitatea de executare a persoanelor cu un nivel ridicat de pregatire profesionala, s-a inclus conditia sustinerii unui concurs pentru admitere la functia de executor stagiar si s-a prevazut expres incompatibilitatea stagiarului de a desfasura o alta activitate remunerata, cu exceptia activitatii didactice, stiintifice sau de creatie. Aceste exigente sporite sunt determinate de necesitatea admiterii in profesie a unor persoane care vor corespunde spiritului de inalta responsabilitate pentru calitatea actelor de executare indeplinite si vor avea sanse mai mari pentru a promova concursul de admitere in profesie. In acelasi context, pentru admiterea la activitatea de executare, este necesar, in plus, ca candidatul sa dea dovada de un inalt comportament moral, bucurindu-se de o reputatie ireprosabila.

Capitolul III. Admiterea in profesia de executor judecatoresc
Prezentul capitol cuprinde reguli privind admiterea in profesia de executor judecatoresc. In tarile in care exista sisteme liberale de executare, pentru a deveni executor judecatoresc, persoanele urmeaza sa sustina concursul in fata Comisiei de licentiere, care va fi investita cu imputerniciri prin ordinul ministrului justitiei pe un termen de 4 ani.
Activitatile ce tin de organizarea nemijlocita a concursului vor fi atribuite Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti (UNEJ). Persoana care doreste sa sustina concursul va depune in acest sens o cerere la UNEJ. Pentru a fi admis la concurs persoana urmeaza sa intruneasca cerintele necesare pentru aceasta functie, cerinte stabilite in Cap.II.
In acest context, Recomandarea CoE nr. (2003)17 privind executarea hotaririlor judecatoresti stabileste ca pentru recrutarea agentilor de executare, trebuie avuta in vedere moralitatea candidatilor, precum si cunostintele juridice si pregatirea in materie de legislatie si de procedura.
Urmeaza a fi stabilit ca persona care a promovat concursul, la cerere, urmeaza a fi investita cu imputerniciri prin licenta acordata de Ministerul Justitiei. Totodata, in termen de 90 de zile de la primirea licentei, persoana urmeaza sa prezinte la Ministerul Justitiei dovada ca dispune de propriul birou si ca a incheiat contract de asigurare a riscurilor profesionale. Nerespectarea acestor doua cerinte au drept sanctiune retragerea licentei acordate.
Totodata, capitolul cuprinde reglementari cu privire la tinerea Registrului executorilor judecatoresti, precum si organul care va tine aceasta evidenta (Ministerul Justitiei). In baza datelor ce vor fi cuprinse in registru, precum si in functie de cerintele dictate de extinderea teritoriului, a numarului locuitorilor si alte date statistice, Ministerul Justitiei va actualiza numarul necesar de executori. Aceasta actualizare va avea drept scop asigurarea unei proceduri transparente si previzibile in ce priveste determinarea numarului de executori si acoperirea intregului teritoriu al tarii cu numar suficient de executori judecatoresti. De asemenea, stabilirea unui numar limita de executori va impiedica o concurenta ruinoasa a acestora, si va permite o concurenta a executorilor.

Capitolul IV. Suspendarea si incetarea activitatii executorului judecatoresc
La fel prevederilor cuprinse in Legea cu privire la notariat si in Legea cu privire la avocatura, prezentul proiect de lege, cuprinde prevederi cu privire la suspendarea, incetarea activitatii executorului judecatoresc precum si conditiile pentru reinvestirea in functie. Suspendarea activitatii poate surveni atit la solicitarea executorului judecatoresc (in caz de concediu de maternitate) cit si in baza altor circumstante create (sanctionare cu suspendarea activitatii etc.).
Din cele relatate supra, mentionam suplimentar ca executarea hotaririlor reprezinta ultima etapa a procesului judiciar, iar executorul judecatoresc este investit de stat cu atributii care au drept obiectiv atingerea acestui scop. Totodata, luind in consideratie faptul ca numarul executorilor judecatoresti va fi limitat la o anumita circumscriptie, nu poate fi admis conceptul ca suspendarea activitatii executorului judecatoresc sa fie pe un termen nelimitat. Astfel, in vederea evitarii tergiversarii executarii hotaririlor judecatoresti, proiectul de lege propune termene fixe de suspendare a activitatii executorului pe diferite temeiuri. Nereluarea activitatii la expirarea termenelor stabilite de lege, va avea drept sanctiune retragerea licentei.
De asemenea, similar prevederilor care vor stabili conditii necesare pentru admiterea in profesie, legea urmeaza sa contina si conditiile care atrag incetarea activitatii executorului judecatoresc. Una dintre aceste conditii sau criterii o constituie atingerea plafonului de virsta si anume atingerea virstei de 65 de ani. Acest plafon de virsta limitat este unul general admis in legislatia nationala pentru alte categorii de profesionisti ai dreptului (judecatori, procurori, notari) si corespunde practicii europene. De asemenea, activitatea de executor judecatoresc urmeaza sa inceteze la cerere, in cazul condamnarii printr-o hotarire a instantei de judecata, sau prin excluderea din profesie dispusa ca sanctiune disciplinara.
Suspendarea precum si incetarea activitatii executorului judecatoresc se va dispune prin ordinul ministrului justitiei.
Prezentul capitol cuprinde un articol separat care reglementeaza actiunile executorului judecatoresc in caz de suspendare sau incetare a activitatii. Astfel, acesta din urma este obligat sa prezinte in termen de 10 zile Camerei teritoriale sigiliul si documentele pentru toate procedurile de executare in vederea asigurarii continuitatii lucrarilor neexecutate.

Capitolul V. Raspunderea disciplinara
Atribuirea executorilor judecatoresti a statutului de executori privati nu inseamna existenta unei libertati absolute in actiunile pe care acestia urmeaza sa le intreprinda in exercitiul functiei. Executorii judecatoresti urmeaza sa actioneze in stricta conformitate cu prevederile legale.
Pornind de la normele europene in materie de executare silita, profesiei de executor judecatoresc ii sunt caracteristice exigente sporite in materie de responsabilitate pentru propriile acte precum si supunerea la un regim disciplinar riguros.
Odata cu inaintarea profesiei in statutul liberal, asa cum e si firesc, urmeaza sa creasca si exigentele de acces si de mentinere in profesie.
In acest sens, proiectul Legii rezerveaza un capitol separat „Raspunderii disciplinare” a executorilor judecatoresti care prevede un mecanism de aplicare a sanctiunilor disciplinare.
Atributiile Colegiului disciplinar care se propune a fi constituit prin ordinul ministrului justitiei sint de a constata si examina incalcarile comise, de a cerceta sub toate aspectele probele, de a solutiona litigiile, inclusiv de a decide atragerea la raspundere a executorilor judecatoresti pentru incalcarea eticii profesionale. Includerea in componenta Colegiului disciplinar si a altor reprezentanti care nu fac parte din breasla executorilor, va permite analiza obiectiva a abaterilor disciplinare comise de catre acestia si va exclude interesul corporativ in luarea deciziilor de sanctionare a acestora. Existenta a doua comisii instituite prin ordinul ministrului justitiei (comisia de licentiere si cea de disciplina) cu functii diametral opuse, va asigura un climat de obiectivitate si transparenta, cu excluderea spiritului partinitor la luarea deciziilor ce tin de admitere in profesie, pe de o parte, si sanctionarea disciplinara, pe de alta parte.
Temeiurile de survenire a raspunderii disciplinare sunt stabilite in art.21. Unul dintre aceste temeiuri il constituie nerespectarea secretului profesional, de care a luat cunostinta executorul in procedura de executare. Un alt criteriu de sanctionare este incalcarea Codului deontologic. Astfel, dispozitiile legale instituie in sarcina executorilor judecatoresti, obligatia de a respecta normele stipulate de Codul deontologic. Potrivit legii, executarea hotaririlor judecatoresti este un serviciu public delegat de stat executorilor, astfel comportamentul acestora trebuie sa corespunda exigentelor asteptate de stat. Normele deontologice vor constitui un suport esential pentru formarea si afirmarea unui executor competent, independent si impartial care, prin ajustarea comportamentului sau la cele mai inalte rigori de conduita profesionala si personala posibile, va fi capabil sa asigure ocrotirea drepturilor si intereselor legale ale persoanelor si statului, precum si sa contribuie la stabilirea increderii societatii in lege si echitate, asigurind in toate cazurile calitatea actelor de executare.
Temeiuri de sanctionare constituie si tergiversarea lucrarilor de executare, precum si constatarea incapacitatii profesionale. Executorul judecatoresc urmeaza a fi sanctionat nu doar pentru activitatile procesuale ce le exercita, dar si pentru constatarea unor abateri organizatorice ce nu tin nemijlocit de procedura de executare (absenta nejustificata de la birou mai mult de 2 zile consecutive, nerespectarea hotaririlor organelor de autoadministrare).
Articolul 23 din proiect contine enumerarea sanctiunilor disciplinare (avertisment, mustrare, amenda, suspendarea activitatii precum si retragerea licentei) precum si procedura aplicarii acestora. Astfel, sanctiunile disciplinare se aplica de ministrul justitiei la propunerea Colegiului disciplinar, in termen de 6 luni de la data constatarii abaterii, dar nu mai tirziu de 2 ani de la data savirsirii. Spre deosebire de sanctiunile disciplinare existente la alte profesii, in prezentul proiect de lege este inclusa si amenda. Scopul includerii acestei sanctiuni este de a ridica responsabilitatea executorilor judecatoresti si de a constientiza importanta procedurii ce urmeaza a fi efectuata de catre ei. Amenda, in calitate de sanctiune disciplinara aplicata executorului este caracteristica si altor state precum ar fi Romania, Estonia, Albania.
Rigorile ce vor fi instituite pentru admiterea in activitatea de executare si anume, numarul limitat de executori, vin sa accentueze importanta si prestigiul profesiei in societate, care determina, totodata, nivelul inalt ce urmeaza a fi mentinut pentru a pastra cadre calificate si dotate cu competente si abilitati profesionale inalte.

Capitolul VI. Organizarea activitatii executorilor judecatoresti
Spre deosebire de modul de organizare in prezent a activitatii executorilor judecatoresti, care activeaza in cadrul oficiilor de executare existente in fiecare circumscriptie a judecatoriilor, executorii judecatoresti privati isi vor desfasura activitatea in cadrul unui birou in care vor putea functiona unul sau mai multi executori asociati. Drepturile si obligatiile executorilor care activeaza in acelasi birou vor fi stabilite prin contract. De asemenea, pentru a asigura accesul nestingherit al cetatenilor la serviciile prestate de executori, proiectul stabileste ca programul de activitate al birourilor va fi aprobat de UNEJ.
Totodata, tinind cont de practicile europene, unde actul de justitiei urmeaza a fi infaptuit prin excluderea imixtiunilor din exterior, art.24 din proiect stabileste interdictia de aflare a birourilor executorilor judecatoresti in sediile instantelor de judecata.
La fel, conform prevederilor proiectului, executorii judecatoresti vor putea actiona doar in circumscriptia Camerei teritoriale in care este amplasat biroul. Acest lucru va stimula concurenta intre executorii judecatoresti si va spori calitatea actiunilor efectuate de acestia. Totodata, executorul judecatoresc nu va putea refuza primirea documentelor, puse in executare imediata de catre instanta de judecata. Astfel, art.256 din Codul de procedura civila enumera hotaririle ce urmeaza a fi executate imediat si anume cele ce tin de: pensia de intretinere, reparatia prejudiciului cauzat prin vatamarea intentionata a sanatatii, compensatie pentru absenta fortata de la lucru in cazul reintegrarii in serviciu, etc. De asemenea, hotaririle emise in procedura contraventionala urmeaza a fi executate de executorii judecatoresti a caror birou se afla in circumscriptia organului care a emis hotarirea.
Activitatea de executare reprezinta o procedura complexa care va implica nu doar executorii judecatoresti, ci si personalul auxiliar. In acest context, executorul judecatoresc, in scopul asigurari unei activitati efective va putea angaja in baza unui contract contabili, arhivari precum si alti specialisti.
Reiesind din faptul ca actul intocmit de executorul judecatoresc, este act de autoritate publica, are forta probanta si se prezuma a fi legal, acesta urmeaza a fi autentificat prin sigiliul aplicat de executor. Datele privind sigiliul, precum si cele privind legitimatia executorului judecatoresc se cuprind in art. 26 din proiect.
Luind in consideratie faptul ca executarea hotaririlor judecatoresti prezuma in cele mai multe cazuri existenta mijloacelor financiare ce urmeaza a fi restituite de catre debitor creditorului, executorul judecatoresc va fi obligat sa dispuna de conturi bancare depozitare prin intermediul carora vor fi efectuate operatiuni financiare legate de activitatile procesuale. La fel, executorul va dispune separat si de conturi prin intermediul carora vor fi achitate taxele si onorariile pentru procedurile de executare. Se considera necesar de a stabili in proiectul legii o garantie pentru contul depozitar special in caz de lichidare a institutiei financiare, luind in consideratie faptul ca banii aflati in el nu apartin executorului si sunt sume dispuse spre incasare prin hotariri judecatoresti.
Un articol separat este consacrat arhivei executorilor judecatoresti, care este proprietatea statului, aceasta fiind transmisa in virtutea legii in gestiune si pastrare executorilor. Pastrarea arhivei reprezinta obligatia de diligenta a profesiei, in general, si a fiecarui executor, in special. Aceasta obligatie nu poate fi considerata o limitare a drepturilor executorilor, dat fiind faptul ca statul i-a imputernicit sa exercite in numele sau anumite servicii de interes public. Reglementari detaliate privind modalitatea de pastrare a arhivei, precum si de predare a acesteia in cazul incetarii activitatii executorului judecatoresc vor fi stabilite intr-un Regulament aprobat de Ministerul Justitiei in coordonare cu Serviciul de Stat de Arhiva.

Capitolul VII. Interactiunea executorului judecatoresc cu tertii si partile in procedura de executare
Succesul executarii corespunzatoare a hotaririlor judecatoresti este strins legat de existenta unui coraport direct intre executorul judecatoresc si partile implicate in procedura de executare. Reglementari detaliate ce vizeaza actiunile ce urmeaza sa le intreprinda executorul judecatoresc si partile implicate in procedura vor fi cuprinse in Codul de executare. Prezentul proiect de lege doar tangential stipuleaza interactiunea executorului cu debitorul si anume obligatia acestuia din urma de a permite executorului efectuarea tuturor actelor necesare privind executarea silita precum si declararea tuturor bunurilor si veniturilor aflate atit la el cit si la tertele persoane.
O atentie sporita urmeaza a fi acordata interactiunii executorului judecatoresc cu organele de stat. Astfel, succesul executarii depline a unei hotariri judecatoresti depinde in mare masura de posibilitatea executorului de a identifica intreg patrimoniul debitorului care ar putea fi urmarit si realizat in scopul stingerii datoriilor, precum si locului aflarii acestuia.
In prezent, in procesul efectuarii actiunilor de executare silita, executorii judecatoresti interpeleaza detinatorii registrelor de stat sau acceseaza on-line informatiile detinute de acestia. Acest drept al executorilor urmeaza a fi pastrat si in continuare, pentru asigurarea unei executari efective a hotaririi judecatoresti. Totodata, este necesar de a prevedea dreptul executorilor de a accesa bazele de date a tuturor detinatorilor de registre care poseda informatie ce se refera la patrimoniul debitorului, precum si la identificarea acestuia din urma.
Reiesind din cele expuse mentionam ca, beneficiile scontate in urma permiterii accesarii on-line a informatiei vor fi urmatoarele:
1) executorii judecatoresti vor fi operativ asigurati cu informatia necesara referitoare la patrimoniul si locul aflarii debitorilor;
2) va fi redus atit volumul de lucru al executorilor judecatoresti, care vor fi scutiti de un numar enorm de interpelari catre detinatorii de registre in scopul stabilirii bunurilor si locului aflarii debitorului, cit si al colaboratorilor organelor respective, care, la rindul lor, vor fi scutiti de prelucrarea si prezentarea raspunsurilor la interpelarile nominalizate.
Accesarea informatiei mentionate urmeaza a fi facuta in baza unor acorduri ce vor fi incheiate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti cu detinatorii de registre.
Suplimentar, in respectivul capitol se stabileste obligatia colaboratorilor de politie si a reprezentantilor administratiei publice locale de a participa si a asigura ordinea publica la realizarea unor masuri procesuale.

Capitolul VIII. Cheltuielile de executare
Capitolul dat contine reglementari generale referitor la cele trei componente ale cheltuielilor de executare – si anume spezele procedurii de executare, taxele pentru efectuarea actelor executorului judecatoresc si onorariul.
Speze ale procedurii de executare constituie cheltuielile necesare pentru a face o actiune – de exemplu, costul evaluarii, al deschiderii fortate, al schimbarii lacatului etc.
Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecatoresc constituie costul timpului si eforturilor executorului judecatoresc si a personalului biroului sau pentru efectuarea anumitor acte, cit si costurile rezultate din utilizarea resurselor executorului judecatoresc.
Onorariul executorului judecatoresc se achita in cazul unei executari cu succes si constituie motivarea si remunerarea activitatii eficiente a executorului judecatoresc. Totodata, luind in consideratie faptul ca activitatea de executare nu este una de profit, ci principalul scop este punerea in executare a documentelor executorii, este important de a stabili in textul legii ca executorii judecatoresti nu pot conditiona punerea in executare a documentelor de achitarea anticipata a onorariului.
Reglementarea detaliata a taxelor de executare se va contine in alte acte normative ce vor fi elaborate ulterior.

Capitolul IX. Organele profesionale ale executorilor judecatoresti
Reiesind din faptul ca sistemul de executare va fi unul liberal, similar tarilor carora le este caracteristic acest sistem, se impune crearea Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti in calitate de organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti. Necesitatea crearii acestui organ profesional este conditionata de optimizarea corpului executorilor judecatoresti si asigurarea unui control asupra exercitarii profesiei de executor judecatoresc.
Proiectul legii stabileste atributiile Uniunii sub aspectul supravegherii activitatii executorilor judecatoresti vizind indeplinirea obligatiilor profesionale ce le revin si a respectarii eticii profesionale; generalizarii practicii de executare silita a hotaririlor judecatoresti; organizarii concursurilor de admitere in calitate de executor judecatoresc si in calitate de executor judecatoresc stagiar; organizarii perfectionarii executorilor judecatoresti si a executorilor judecatoresti stagiari; etc.
Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul executorilor judecatoresti, Consiliul, Presedintele, Secretarul general si Comisia de cenzori.
Congresul executorilor judecatoresti este organul suprem al Uniunii, care urmeaza a se convoca in sedinte ordinare cel putin o data in an. Luind in consideratie faptul ca la Congres urmeaza sa participe toti executorii judecatoresti, acestuia din urma urmeaza ai fi delegate cele mai importante atributii cum ar fi: adoptarea, modificarea si completarea statutului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti; alegerea membrilor Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti; alegerea membrilor Comisiei de cenzori; aprobarea marimii contributiilor obligatorii ale executorilor judecatoresti la bugetul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti; adoptarea Codului deontologic al executorilor judecatoresti; etc.
Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti reprezinta organul executiv, constituit din 12 membri alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele Uniunii este de drept si presedinte al Consiliului. In competenta Consiliului intra repartizarea persoanelor care au promovat concursul pentru admiterea la stagiu executorilor judecatoresti care vor asigura efectuarea stagiului, aprobarea recomandarilor de generalizare a practicii judiciare, stabilirea numarului necesar de executori judecatoresti.
Functia de Secretar general, a fost instituita in scopul organizarii activitatii organelor Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si asigurarii unei gestiuni economico-financiare a Uniunii. Imputernicirile acordate Secretarului general solicita implicare exclusiva, fapt ce va exclude posibilitatea acestuia de a cumula alte functii incompatibile domeniilor incredintate, cuб exceptia celor stiintifice si didactice.
Luind in consideratie faptul ca Uniunea va dispune de mijloace financiare acumulate din contributiile obligatorii ale executorilor judecatoresti, sumele achitate ca amenzi si alte taxe achitate in conditiile legii, se considera necesar crearea Comisiei de cenzori in calitate de organ ce va verifica activitatea economico-financiara a acesteia.
Subsecvent celor relatate, prin prezentul proiect se instituie si Camerele teritoriale ale executorilor judecatoresti. Aceste organe sunt create in scopul unei organizari mai eficiente a activitatii executorilor judecatoresti in teritoriu. Astfel, se preconizeaza crearea a trei camere zonale. In dependenta de circumscriptia camerei, se extinde si competenta teritoriala a executorului judecatoresc care isi are amplasat biroul in cadrul acesteia.
Cele mai importante atributii ale Camerei vor fi de a pune in executare hotaririle UNEJ, de a examina petitiile referitoare la etica profesionala a executorilor judecatoresti, de a asigura transmiterea procedurii de executare in cazul suspendarii sau incetarii activitatii executorului judecatoresc unui alt executor, etc. Regulamentul de activitate a Camerelor va fi aprobat de Congresul Uniunii.

Capitolul X. Dispozitii finale si tranzitorii
Prezentul capitol are drept obiectiv instituirea normelor ce vor reglementa perioada de trecere de la sistemul public de executare la sistemul privat, precum si modalitatea de admitere in profesia liberala de executor judecatoresc pentru perioada incipienta. Tinem sa mentionam ca proiectul elaborat permite functionarea paralela pentru o anumita perioada de timp a sistemului actual de executare silita si a celui ce urmeaza a fi instituit prin noua lege. De asemenea, pentru a exclude situatia in care s-ar bloca activitatea de executare din considerentul ca executorii desemnati conform noii proceduri nu vor incepe sa activeze, se propune ca prevederile legale privind sistemul de executare actual sa fie abrogate ulterior.
Conform prevederilor art. 48 al proiectului, in vederea acordarii unor facilitatii persoanelor care activeaza in prezent in sistemul de executare, se propune ca la primul concurs de admitere in profesia de executor judecatoresc sa participe doar persoanele care la momentul intrarii legii in vigoare activeaza in calitate de director, vicedirector, sef si colaborator al directiei de executare a documentelor civile si administrative, serviciului juridic, sef (sef adjunct) al oficiului de executare, colaborator al sectiei civile a oficiului de executare, si corespund cerintelor stabilite la art. 5 alin. (1) lit. a)-c) si lit. e)-f). Prin aceasta norma se va da posibilitatea implementarii noului sistem de catre persoane cu o experienta bogata in materie.
La fel, au fost instituite norme derogatorii de la prevederile generale ale proiectului, aplicabile pe durata perioadei de tranzitie, conform carora pina la desfiintarea oficiilor de executare, persoanelor din cadrul aparatului central al Departamentului de executare, sefiilor oficiilor de executare, care au fost investiti pentru activitatea de executor judecatoresc, dar continua activitatea in cadrul acestora, nu le vor fi aplicabile prevederile referitor la incompatibilitati. Acest lucru este necesar pentru a asigura continuitatea si buna functionare a oficiilor de executare, respectarea procedurilor de transmitere a dosarelor in curs, a mijloacelor banesti de la conturile depozitare etc.
Pentru a asigura continuitatea lucrului si pentru a nu crea situatii ca in unele regiuni hotaririle sa nu poata fi executate din considerentul ca oficiile de executare au fost desfiintate iar executorii judecatoresti privati nu au fost selectati, se propune ca sectiile civile ale oficiilor de executare sa-si inceteze activitatea pe masura inceperii activitatii a ½ din numarul executorilor judecatoresti privati stabiliti pentru o anumita circumscriptie.
O problema ce necesita a fi solutionata in respectivul capitol tine de modalitatea de pastrare ulterioara a arhivei deja existente. Tinem sa mentionam ca arhiva tinuta de catre oficiile de executare se pastreaza doar 7 ani si nu cade sub incidenta actelor ce au un termen de pastrare permanent. Din acest considerent ea nu poate fi remisa spre pastrare arhivei de stat. Astfel, se propune ca arhiva oficiilor de executare, la momentul incetarii activitatii acestora, sa fie transmisa birourilor executorilor judecatoresti constituite, iar la expirarea perioadei de pastrare (7 ani) sa fie nimicita. Departamentul de executare in coordonare cu Ministerul Justitiei va stabili modalitatea si criteriile de transmitere a arhivei.
Prezentul capitol, suplimentar instituie norme care stabilesc actiunile ce urmeaza a fi intreprinse de catre Departamentul de executare si Ministerul Justitiei in vederea asigurarii continuitatii procedurilor de executare in perioada de trecere de la un sistem la altul.
Elaborarea prezentului proiectului de Lege cu privire la organizarea activitatii de executare silita, conditioneaza si amendarea altor acte legislative, inclusiv a Codului de executare. In aceste conditii urmeaza a fi instituita norma care stabileste ca Guvernul in termen de 2 luni va prezenta Parlamentului propunerile respective.

Costurile si impactul implementarii proiectului
Impactul economico – financiar al implementarii proiectului in cauza ar fi urmatorul:
- bugetul de stat va fi despovarat de intretinerea sistemului de executare, fapt care va permite economisirea a circa 30 milioane lei anual;
- conform calculelor estimative, executorii judecatoresti vor crea locuri de lucru pentru aproximativ 310 – 330 persoane;
- executorii judecatoresti vor achita catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale si asigurarilor in medicina impozite si contributii, ceea ce va crea suplimentar un venit la buget;
- achitind costurile furnizarii anumitor informatii de catre detinatorii acestora, executorii judecatoresti vor contribui la fortificarea bugetului acestor institutii publice;
- securitatea raporturilor juridice va spori, ceea ce implicit va duce la atragerea investitiilor straine in tara, caci existenta unui sistem de executare silita eficient este un factor ce sporeste atractivitatea tarii din perspectiva investitorilor.

Impactul social al implementarii proiectului, in linii mari, s-ar constitui din urmatoarele:
- activitatea de executare ar deveni mai eficienta, actionind principiul concurentei;
- responsabilitatea executorilor judecatoresti va spori, dat fiind faptul ca ei vor fi personal responsabili pentru consecintele actiunilor sale;
- creditorii vor avea posibilitatea sa aleaga carui executor judecatoresc ii incredinteaza executarea creantei sale, ceea ce va duce la o selectie a executorilor judecatoresti pe criteriul eficientei;
- vor fi minimalizate riscurile coruperii executorilor judecatoresti;
- va spori independenta executorilor judecatoresti si va fi restabilit echilibrul firesc ce rezulta din neadmiterea implicarii puterii executive in cea judecatoreasca (or, executarea silita este faza finala a procesului judiciar);
- va spori numarul executarilor benevole si a cazurilor de solutionare a conflictelor pe calea medierii sau prin tranzactii, deoarece implementarea institutului executorilor liberali va crea pentru debitor costuri suplimentare a executarii silite;
- va spori increderea cetatenilor in justitie.

Costurile suplimentare de implementare a proiectului sunt minime si se compun din sumele ce vor fi achitate actualilor angajati ai sistemului de executare, ceea ce va constitui aproximativ 7 - 8 milioane lei.
Proiectul Legii privind executorii judecatoresti a fost coordonat in modul stabilit de lege cu organele interesate, precum si cu societatea civila. Argumentele de rigoare ale Ministerului Justitiei asupra avizelor organelor interesate se contin in tabela divergentei. De asemenea, proiectul a fost supus expertizei anticoruptie.

Viceministru Oleg EFRIM

http://www.parlament.md/download/drafts/ro/2119.2009.rar

Autor: